Ziua mondială a persoanelor cu Sindrom Down este pe 21 martie. În Europa 96% dintre copiii diagnosticați cu SD sunt avortați. Schizofrenie XX-XXI?

Girl with Down syndrome

Anne de Gaule, prima fiică a generalului Charles de Gaulle şi a soţiei sale, Yvonne, a arătat că unul dintre cei mai mari importanţi şi mai sobri oameni politici ai secolului al XX-lea devine prietenos, ştie să cânte, să danseze şi să facă pantomimă în faţa ei, fiica cu sindrom Down. Înţelegând că trebuie să facă ceva nu numai pentru fiica sa, ci şi pentru alţii aflaţi în situaţii defavorizate, a înfiinţat un spital privat pentru tinerele fete cu handicap. Când Anne a trecut la cele veşnice, la 20 de ani, în 1948, tatăl său a scris pe piatra mormântului „Maintenant, elle est comme les autres” – „Acum, ea este ca toţi ceilalţi”, un cuvânt adresat celor care nu înţeleg că omul este om indiferent de abilităţile şi dizabilităţile sale.

Peste 14 ani, dragostea dintre ei îi va salva viaţa tatălui, când glonţul care i-ar fi fost fatal în încercarea de asasinat din 22 august 1962 s-a oprit în rama fotografiei cu Anne pe care o purta totdeauna la pieptul său.

În 1980, media de vârstă a persoanelor cu sindrom Down era de 25 de ani. În prezent, ea este de 50 de ani

Între timp:

Pablo Pineda, actor spaniol, a fost prima persoana cu sindrom Down care a obţinut o diplomă universitară. Oferă prezentări despre integrare socială şi depăşirea barierelor false pentru fundaţia Adecco din Spania.

Pascal Duquenne a câştigat premiul pentru cel mai bun actor la Cannes în 1996, pentru rolul din filmul A opta zi, despre prietenia dintre un bărbat cu 46 de cromozomi şi un altul, interpretat de el, cu 47 de cromozomi.

Angela Armenta & Antoinette Mendoza, două prietene, ambele cu sindrom Down, membre ale asociaţiei ARC – Activities, Recreation & Care, pentru persoane cu dizabilităţi, au participat la Maratonul din Los Angeles, în 2012, pentru a strânge fonduri pentru fundaţie. Sloganul lor a fost „Împreună putem”.

Karen Gaffney, înotătoare medaliată la Jocurile Olimpice ale persoanelor cu dizabilităţi, a fost prima persoană cu sindrom Down care a primit un doctorat onorific de la Universitatea din Portland, pentru munca ei destinată atragerii interesului public asupra abilităţilor persoanelor cu SD prin fundaţia care îi poartă numele.

În România, la TVR Cluj,  Raluca Avram, Mihai Arsenie şi Bogdan Cristea, cu vârste cuprinse între 26 şi 32 de ani, toţi cu sindrom Down, realizează emisiunea „Fără prejudecăţi”. Sunt primii reporteri cu sindrom Down din lume, ca echipă, primul reporter individual fiind Fernanda Honorato, de la TV Brasil.

De ce sunt avortaţi circa 90% dintre copiii diagnosticaţi cu SD în Statele Unite şi circa 96% dintre ei în Europa?

Din frica de viitor şi dorinţa de confort a părinţilor, din oprobriul public asupra lor şi asupra copiilor lor.

Părinţii care au copii cu sindrom Down mărturisesc că aceştia sunt printre cele mai iubitoare persoane din lume, capabile să dăruiască şi să primească afecţiune mai mult decât majoritatea celor din jurul lor. De multe ori, ei sunt izvorul bucuriei familiei.

Conform unui studiu realizat pe 3.000 de familii ce au membri cu sindrom Down:

– peste 99% dintre cei cu sindrom Down sunt mulţumiţi de ei înşişi, de viaţa lor şi de ceea ce sunt

– peste 90% din părinţi spun că le place copilul lor cu sindromul Down

– 88% dintre fraţii şi surorile persoanelor cu sindrom Down spun că sunt oameni mai buni datorită acestora

Toţi oamenii, indiferent de dizabilităţi, au dreptul să trăiască şi să se bucure de viaţă. Şi ei poartă chipul lui Dumnezeu în ei. Şi există familii care îi doresc în mijlocul lor, atunci când părinţii naturali consideră că nu pot să îi crească.

Prezenţa între noi a celor circa 10% dintre copii diagnosticaţi cu sindrom Down în perioada intrauterină arată cât de arbitrară şi nedreaptă este decizia de a-i avorta pe ceilalţi 90%. În secolele XX şi XXI, celebrarea Zilei Mondiale a Persoanelor cu Sindrom Down şi avortarea a 90% dintre copiii cu SD, alături de propuneri de legiferarea uciderii după naştere a copiilor cu SD arată că civilizaţia mai are paşi de făcut înspre bine. Să îi facem!

De la lansarea lui acum un an şi până în prezent, stiripentruviata.ro a publicat mai mult de 1.200 de articole dintre care multe au vorbit despre dreptul la viaţă pe care ar trebui să îl aibă persoanele cu sindrom Down sau cu alte dizabilităţi, despre familii care au adoptat unul sau chiar mai mulţi copii cu dizabilităţi, despre bucuria şi binecuvântare pe care astfel de copii le aduc în familiile lor, care au multe de învăţat de la ei.

Pentru ca stiripentruviata.ro să îşi poată continua activitatea avem nevoie de ajutor financiar.

Dacă ceea ce încercăm să facem vi se pare folositor, vă rugăm să ne sprijiniţi.

Campania de iarnă 2014 de finanţare a stiripentruviata.ro se desfăşoară între 26 noiembrie şi 6 decembrie.

Donaţiile se pot face în conturile:

Asociaţia Pro Valori Media
RO18RZBR0000060016473191- RON
RO85RZBR0000060016473246- EUR

Iată câteva dintre cele mai vizionate articolele publicate pe saitul nostru, având ca tematică persoanele cu dizabilităţi:

  O familie „absolut obişnuită”, cu 20 de copii… şi încă mai e loc!

Ziua Internaţională a Sindromului Down: Iubirea nu ţine cont de numărul de cromozomi

De Laura Peredo
În urmă cu aproximativ 7 ani, fratele meu a murit. Suferea de sindromul Down. A trăit doar optsprezece săptămâni dar, în acest răstimp, mi-a oferit şansa de a înţelege că, într-adevăr, orice viaţă este nepreţuită.
Fiind unul din cei 6 copii în viaţă la vremea respectivă, am fost bucuroasă când părinţii ne-au dat vestea că Robert urma să se nască. Aveam aproape 12 ani. O săptămână mai târziu ni s-a spus că Robert suferea de sindromul Down. Am fost trişti la început, dar, mai mult decât trişti, eram nesiguri cu privire la ceea ce ne rezervă viitorul. Fiind o familie care preţuieşte viaţa, aveam să întâmpinăm noul membru în orice condiţii. Însă, curând după ce s-a născut, a venit vremea ca Robert să ne lase în urmă, întrucât Dumnezeu îl chemase ACASĂ.
În anii ce au urmat scurtei călătorii a lui Robert prin această viaţă, am învăţat multe lucruri despre sindromul Down şi am ajuns să iubesc poveştile extraordinare ale oamenilor care au sfidat imposibilul.
Cu toate acestea, frumoasele lor poveşti sunt umbrite de măcelul mut al celor care ar fi putut fi următoarea persoană afectată de sindromul Down, care să sfideze, la rândul ei, statisticile. Cele mai zguduitoare statistici pe care le-am descoperit relevă faptul că peste 90% din copiii nenăscuţi diagnosticaţi cu sindromul Down, sunt avortaţi. Să ne gândim puţin la acest aspect: la fiecare copil născut cu sindromul Down, alţi nouă exact ca el au fost avortaţi în mod intenţionat. E o tragedie ce se întâmplă!
N-am cunoscut niciodată destul de bine o persoană cu sindromul Down, dar existau mari şanse ca să o fi putut cunoaşte. Cu toate acestea, sunt atât de mulţi membri ai generaţiei mele care au fost avortaţi, încât următoarea generaţie se micşorează văzând cu ochii. Tragedia nu constă doar în faptul că pierdem oameni, ci în faptul că îi pierdem pe unii dintre cei mai adorabili oameni din America. Zâmbetul şi râsul sunt în egală măsură de contagioase, iar oamenii cu sindromul Down adesea le au din plin şi le împărtăşesc cu generozitate. Este atât de trist faptul că ţara noastră se lipseşte de această bucurie, prezentată în materialul video de mai jos, pus la dispoziţie de Coaliţia Internaţională pentru oamenii cu Sindromul Down, pentru a comemora Ziua Mondială a Sindromului Down.
Societatea noastră se fereştede multe ori de oamenii asemenea fratelui meu, Robert, care nu se încadrează în canoanele normalităţii. Însă, ca o ironie, exact individualitatea fiecăruia dintre noi este elementul care ne conduce societatea către prosperitate. Nu diferenţele dintre noi sunt cele care ne oferă sau ne interzic dreptul la viaţă. Importantă este esenţa fiecăruia dintre noi. Persoanele care suferă de sindromul Down sunt percepute de către societatea noastră ca fiind diferite faţă de ceea ce este etichetat drept “normal”, însă ele sunt exact ca oricare dintre noi. Ne sunt rude. Lucrează în diferite domenii. Îi iubim. Sunt frumoşi. Şi merită să trăiască.